Termostatul cu un grad mai jos: cât economisești de fapt

Pe scurt: fiecare grad pe care îl scazi pe termostat reduce consumul pentru încălzire cu circa 6–7%. Pentru o casă care plătește 3.500 lei pe sezon la gaz, înseamnă 210–250 lei pe an, pentru un singur grad. E cea mai ieftină economie posibilă: nu costă nimic.

Calculul de mai jos pornește de la costul real al căldurii, explicat pe larg în cât costă să-ți încălzești casa. Dacă încălzirea îți apasă bugetul, verifică și dacă ai dreptul la ajutorul de încălzire.

De unde vin cele 6–7%

Casa pierde căldură proporțional cu diferența dintre temperatura dinăuntru și cea de afară. Când scazi un grad înăuntru, diferența scade cu un grad în fiecare zi de încălzire.

România a avut, în 2025, 2.730 de grade-zile de încălzire (Eurostat), adică suma diferențelor zilnice dintre 18 °C și temperatura de afară. La un sezon de circa 180–200 de zile, un grad în minus pe zi înseamnă cam 190 din 2.730 — în jur de 7%. Ghidurile germane (co2online) folosesc 6% pe grad; cele franceze, 7%.

Procentul e mai mare într-o iarnă blândă sau într-o casă bine izolată, dar acolo și factura e mai mică, deci suma în lei economisită e cam aceeași.

Cât înseamnă în lei

Încălzire	Cost pe sezon (exemplu)	Un grad mai jos (6–7%)
Gaz, centrală în condensare	3.560 lei	210–250 lei
Pompă de căldură	3.820 lei	230–270 lei
Calorifere electrice	13.000 lei	780–910 lei

Costurile pe sezon sunt pentru 10.000 kWh de căldură utilă, calculate în articolul despre costul încălzirii. Pune factura ta de anul trecut în locul lor: economia e factura × 0,06 pentru fiecare grad.

Cât de jos e sănătos

Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 18 °C în locuință pe timpul iernii, și mai mult pentru vârstnici, copii mici și bolnavi cronici. Ghidurile europene de economie recomandă de obicei:

• 19–20 °C în camerele de zi;
• 17–18 °C în dormitor, noaptea;
• camerele nefolosite mai reci, dar cu ușa închisă.

Sub 16 °C în mod constant cresc riscul de mucegai și problemele de sănătate — nu e o economie care merită.

Ce funcționează

• Coboară cu un grad și ține-l o săptămână. Majoritatea oamenilor nu mai simt diferența după câteva zile.
• Programează noaptea și orele în care nu ești acasă cu 2–3 grade mai jos. Un termostat programabil face asta singur.
• Aerisește scurt și larg: fereastra deschisă complet 5–10 minute, de 2–3 ori pe zi, cu robinetul caloriferului închis în timpul ăsta. Aerul se schimbă, pereții nu apucă să se răcească.
• Nu acoperi caloriferele cu mobilă, perdele lungi sau rufe la uscat.
• Închide ușile camerelor pe care le ții mai reci.

Ce e mit

• „Fereastra rabatată toată ziua e aerisire.” Nu: răcește peretele și pervazul, schimbă puțin aerul și favorizează condensul.
• „Dacă dau termostatul la maximum, se încălzește mai repede.” Nu: caloriferul încălzește cu aceeași viteză. Termostatul doar decide când se oprește — la maximum, se oprește prea târziu.
• „E mai ieftin să las căldura mică toată ziua decât s-o opresc.” La centralele pe gaz, nu: o casă mai rece pierde mai puțină căldură, deci scăderea temperaturii cât lipsești economisește. Doar nu lăsa casa să se răcească de tot, mai ales dacă ai probleme cu umezeala. La pompele de căldură, scăderile mari și reîncălzirile rapide le scad randamentul — acolo se recomandă variații mici.
• „Folia reflectorizantă după calorifer schimbă factura.” Ajută puțin, și doar pe pereții exteriori neizolați. Nu e o economie care să se vadă pe factură.

De ținut minte

Un grad mai jos ≈ 6–7% din factura la încălzire. Cinci minute de fereastră larg deschisă bat o oră de fereastră rabatată. Sub 18 °C nu e economie, e risc.